x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Modul 6.

Exonerarea mass-mediei de răspundere

Se întâmplă frecvent ca presa să preia și să publice informații și declarații ale unor persoane, difuzate în cadrul transmisiunilor LIVE sau emisiunilor televizate, după care să primească cereri de chemare în judecată privind lezarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Când anume mass-media poartă responsabilitate și când nu este responsabilă pentru difuzarea informației preluate?

Exonerarea totală de răspundere

Actualul cadru legal prevede o serie de situații când sursele de informare nu poartă răspundere pentru preluarea și difuzarea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient.

Este vorba de cazurile când datele preluate se regăsesc sau au fost făcute publice inițial în:

  • documentele sau comunicatele autorităților publice
  • ședințele autorităților publice - de către persoane cu funcții publice sau persoane invitate pentru a participa la aceste ședințe
  • în cadrul urmăririi penale sau al unui proces judiciar - de către participanții la proces, inclusiv martorii, de organul de urmărire penală sau instanța de judecată
  • cererile, scrisorile sau plângerile expediate autorităților publice pentru examinare

În astfel de situații, instituția de presă sau jurnalistul care a preluat informația NU pot fi obligați să publice dezmințiri, să exprime scuze ori să repare prejudiciul material sau moral cauzat prin răspândirea informației.

Exonerarea parțială de răspundere

Presa nu răspunde material pentru preluarea cu bună-credință a relatărilor false cu privire la fapte care vizează chestiuni de interes public, dacă acestea:

  • se regăsesc în comunicatele de presă ale altor persoane decât autoritățile publice
  • se regăsesc în creațiile de autor (care nu pot fi redactate) sau în emisiunile difuzate în direct
  • se află în declarațiile scrise sau verbale ale altor persoane
  • au fost răspândite anterior de alte mass-media
  • cad sub incidența altor cazuri stabilite de lege

În astfel de cazuri, instituția media NU poate fi obligată să repare prejudiciul material sau moral cauzat. Pe de altă parte, aceasta poate fi obligată să dezmintă relatările false sau să acorde dreptul la replică. Țin să menționez însă că mass-media nu va fi exonerată de răspundere dacă subscrie informației, adică dacă subsemnează materialul publicat.

Compensarea prejudiciului moral al protagonistului

Pentru situațiile când o instituție de presă sau un jurnalist au fost totuși acționați în judecată și li s-a solicitat, printre altele, compensarea prejudiciului moral, instanța va acorda o compensație care să aducă satisfacție persoanei lezate.

La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, acordată persoanei fizice, instanța de judecată va lua în considerație:

  • caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate reclamantului
  • caracterul informației răspândite
  • gradul de răspândire a informației
  • personalitatea reclamantului
  • reputația pârâtului
  • consecințele răspândirii informației defăimătoare
  • starea materială a reclamantului și cea a pârâtului
  • alte circumstanțe importante pentru examinarea cauzei
Compensarea prejudiciului moral al protagonistului

Un element important luat în calcul de către instanță este gradul de răspândire a informației. În acest sens, cu cât audiența instituției de presă este mai mare, cu atât sporește prezumția că reputația profesională și onoarea persoanei au fost afectate mai tare.

De asemenea, un alt factor necesar a fi analizat este reputația pârâtului. Astfel, defăimarea printr-un mijloc de informare în masă credibil ar putea fi cauzate daune mai mari decât prin presa de bulevard. Pe de altă parte, defăimarea poate lipsi atunci când răspândirea informației false se produce în fața unui auditoriu redus, care cunoaște foarte bine starea adevărată a lucrurilor.

Totodată, la soluționarea litigiilor de acest fel, se ia în calcul și cât de serioase au fost omisiunile pârâtului, negarea cu desăvârșire a eticii jurnalistice fiind un criteriu de natură să sporească prejudiciul moral.

Compensarea prejudiciului moral al protagonistului

Atenționăm că, în virtutea prevederilor legale, în litigiile cu privire la defăimare, compensarea prejudiciilor morale de către mass-media se efectuează doar în cazul în care instituția sau jurnalistul au acționat cu rea-credință sau cu încălcarea altor obligații profesionale.

Legea cu privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (5): "Compensarea prejudiciilor morale cauzate de mass-media prin răspândirea unor informații de interes public care s-au dovedit a fi false sau fără un substrat factologic suficient se efectuează doar în cazul în care mass-media a acționat cu rea-credință sau cu încălcarea altor obligații profesionale."