x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Modul 3.

Imunitatea în cauzele cu privire la defăimare

Legea cu privire la libertatea de exprimare spune că o persoană nu va putea înainta o acțiune cu privire la defăimare în cazul declarațiilor lansate, bunăoară, de președintele țării, membrii legislativului sau organul de urmărire penală.

Art. 8 al Legii cu privire la libertatea de exprimare:

Nu poate fi intentată o acțiune cu privire la defăimare pentru declarația făcută: a) de către președintele Republicii Moldova și deputații în Parlament, în exercitarea mandatului;
b) de către participanții la proces, inclusiv martorii, organul de urmărire penală sau instanța de judecată, în cadrul urmăririi penale sau al unui proces judiciar;
c) în cererile, scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor și a intereselor legitime, expediate

Cu mai mulți ani în urmă, instituirea imunității a fost justificată prin necesitatea ca, în anumite circumstanțe, unele persoane să aibă un discurs liber. Totuși, imunitatea nu este una absolută.

STUDIU DE CAZ nr. 1 - Maia Sandu vs. Igor Dodon.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2020, Igor Dodon, prin intermediul pliantelor electorale, a defăimat candidatul pentru funcția de președinte Maia Sandu.

Întrebare: Beneficiază persoana care a lansat declarațiile defăimătoare (și care deținea funcția de președinte al Republicii Moldova) de imunitate?

  • • Da
  • • Nu

Feedback (Concluzie):
Nu

Argumentarea instanței care a admis acțiunea Maiei Sandu: „Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Urecheanu și Pavlicenco contra Moldovei, a stabilit că este imperativ pentru instanțele naționale, care examinează acțiuni de defăimare împotriva președintelui, de a stabili dacă declarațiile contestate au fost făcute în exercitarea atribuțiilor oficiale.

Totodată, în măsura în care opiniile sale sunt exprimate, imunitatea nu este absolută, ci se extinde doar la opiniile exprimate "în exercitarea mandatului său". În acest sens, Curtea notează că excluderea procedurilor de defăimare în privința președintelui constituie o excepție de la regula generală de răspundere civilă pentru opiniile defăimătoare sau insultătoare, o excepție limitată la cazurile în care președintele acționează în exercitarea funcțiilor sale. În speță, instanța reține că informația a fost difuzată din numele candidatului electoral Igor Dodon, în perioada campaniei electorale și nu au fost exprimate în exercitarea mandatului său de președinte , or art. 8 din Legea nr. 64 în speță nu este aplicabil.” (Judecătoria Chișinău, sediul Centru; dosarul nr.2-21627/20)

STUDIU DE CAZ nr. 2 – Deputatul Labuneț

Deputatul PSRM Anatolie Labuneț a înjurat reporterul TV8 (,,Nu vorbiți prostii. Dvs. nu-mi ****** capul mie”), după ce a fost întrebat cum comentează acuzațiile făcute de cei din ,,Pro Moldova”, care susțin că, după ce a părăsit PSRM, Ștefan Gațcan ar fi fost urmărit și amenințat de socialiștii Vlad Batrâncea și Corneliu Furculiță.

Întrebare: Beneficiază de imunitate deputatul în acest caz?

  • • Da
  • • Nu

Feedback (Concluzie):
Nu. Deputatul Anatolie Labuneț i-a adresat jurnalistei exprimări licențioase, care lezează onoarea şi demnitatea persoanei și contravin normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică.

Răspunderea unei persoane poate fi angajată: În ordine civilă - prin adresarea unei cereri de chemare în judecată, precum și în cadrul unui proces contravențional - prin depunerea unei plângeri la poliție (art. 69 din Codul contravențional).

Pentru tragerea la răspundere contravențională a deputatului este necesară încuviințarea prealabilă a Parlamentului. Procedura stabilită în acest sens este una complexă și de lungă durată. Or, legea stabilește că cererea privind trimiterea în judecată contravențională se adresează președintelui Parlamentului de către procurorul general. Șeful legislativului trebuie să o aducă la cunoștință deputaților în termen de șapte zile și să o trimită Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, care, în cel mult 15 zile, trebuie să constate existența sau inexistența unor motive temeinice pentru aprobarea cererii.

Pe de altă parte, adresarea în instanța de judecată în ordine civilă este o opțiune mai fiabilă și, ipotetic, mai rapidă. Imunitatea în cauzele cu privire la defăimare, acordată deputaților, se referă doar la discursurile ce țin de exercitarea mandatelor. Sintagma „exercitarea mandatului” presupune exercitarea atribuțiilor funcționale și nu durata mandatului pentru care au fost aleși. În unele situații, precum cea care se referă la declarațiile deputatului Anatolie Labuneț, este evidentă lipsa componentei de „exercitare a mandatului”. Prin urmare, regula imunității nu este aplicabilă în acest caz, iar jurnalistul are undă verde să-și revendice drepturile în instanță.