x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Modul 2.

Prezumția de nevinovăție

Impulsionați de dorința de a stârni interes și reacții din partea unui public cât mai larg, jurnaliștii sunt adesea tentați să ignore drepturile fundamentale ale persoanelor bănuite sau acuzate de săvârșirea unor infracțiuni și publică informații care afectează prezumția de nevinovăție a acestora.

Constituția Republicii Moldova garantează oricărei persoane acuzate de săvârșirea unui delict dreptul de a fi prezumată nevinovată până când vina acesteia va fi demonstrată în mod legal, în cursul unui proces judiciar.

În virtutea prevederilor legii cu privire la libertatea de exprimare, în materialele jurnalistice, protagoniștii acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții trebuie să fie tratați drept persoane nevinovate atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de condamnare.

Prezumția de nevinovăție

Art. 21 Constituția Republicii Moldova:

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.

Art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală:

Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Art. 12 alin. (1) Legea cu privire la libertatea de exprimare:

Orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Când o hotărâre judecătorească devine irevocabilă?

Hotărârea judecătorească de condamnare, dată de judecătorie sau curtea de apel, devine irevocabilă prin neatacare în termenul prevăzut de lege. Dacă hotărârea judecătoriei sau curții de apel nu este atacată, ea devine irevocabilă.

Hotărârea judecătorească de condamnare, dată de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, este irevocabilă din data pronunțării.

Dacă hotărârea judecătorească de condamnare este irevocabilă, jurnalistul poate în mod liber să se pronunțe asupra săvârșirii infracțiunii de către persoana condamnată.

„Bănuit”, „învinuit”, „inculpat” sau „condamnat”

Atunci când relatează despre o persoană vizată într-o anchetă penală, mass-media trebuie să opereze cu noțiuni precum „bănuit”, „învinuit”, „inculpat” sau „condamnat”.

Cum și când folosim acești termeni?

Bănuit - este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune până la punerea ei sub învinuire. (art. 63 alin. (1) Cod de procedură penală).

Învinuit - este persoana fizică faţă de care s-a emis, în conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonanţă de punere sub învinuire (art. 65 alin. (1) Cod de procedură penală).

Inculpat - învinuitul în privința căruia cauza a fost trimisă în judecată (art. 65 alin. (2) Cod de procedură penală).

Condamnat - persoană în privința căreia sentința de condamnare a devenit definitivă (art. 65 alin. (3) Cod de procedură penală).

Opiniile privind vinovăția unei persoane

Conform art. 12 alin. (4) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, persoanele care nu reprezintă autoritățile publice și nu pot influenta în niciun fel derularea procesului intentat, inclusiv mass-media, au dreptul să-şi exprime opinia privind vinovăția unei persoane cu condiția ca:

  • din contextul exprimării să reiasă clar că până la momentul dat nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de condamnare a persoanei respective;
  • din contextul exprimării să reiasă clar că este vorba de opinii, şi nu de fapte confirmate;
  • faptele pe care se bazează comentariile privind vinovăția unei persoane și calitatea procesuală a acesteia să fie expuse cu precizie.

Informațiile referitoare la vinovăția lui Popescu Ion în comiterea faptelor prezentate în articol constituie opinii. În momentul de față, în privința lui Popescu Ion nu a fost emisă o hotărâre penală de condamnare irevocabilă, acesta, în cadrul procesului penal, având calitatea de: bănuit, învinuit, inculpat, condamnat.

Opiniile privind vinovăția unei persoane

Dosar nr. 2a-2599/20 (Curtea de Apel Chișinău):

,,În consecință, necesitatea de a prezenta vreo hotărâre irevocabilă de condamnare a intimatului ***** nu este necesară. Prezumția nevinovăției nu împiedică investigarea jurnalistică şi dreptul jurnalistului de a-şi exprima opinia asupra acțiunilor ilegale stabilite. La caz, dacă jurnalistul posedă documente care îi permit, conducându-se de conștiința sa juridică, să tragă concluzia că există semne evidente de infracțiune, şi aceste documente au fost prezentate în instanţa judiciară, atunci chiar în lipsa sentinței, în cazul unei acțiuni de defăimare, instanţa ar trebui să respingă acţiunea şi să recunoască faptul că, în cazul dat, informațiile răspândite corespund realității (a se vedea hot. CtEDO în cauza Dyundin c. Rusiei, hot. din 14 octombrie 2008).”

STUDIU DE CAZ

O instituție de presă a difuzat o știre despre cazul unui minor care ar fi fost violat de către un preot. Cu toate că, în momentul publicării materialului, presupusul făptaș avea statutul de bănuit, în materialul publicat, reporterii menționează că „preotul care slujea într-o localitate din nordul țării a violat minorul”.

Instituția media nu a menționat nici numele bănuitului și nici denumirea localității, însă a publicat numeroase imagini din satul unde s-ar fi produs infracțiunea, câteva interviuri cu localnicii, subdiviziunea procuraturii care anchetează cazul (Procuratura Glodeni), precum și fotografia presupusului făptaș, cu aplicarea unei benzi care să-i acopere ochii.

Întrebare: A încălcat sau nu redacția prezumția de nevinovăție atunci când a utilizat în știre mențiunea că „preotul a violat minorul”?

  • • Da
  • • Nu

Feedback (Concluzie):
Principalul aspect care influențează răspunsul la această întrebare rezultă din faptul dacă cumulul datelor furnizate în materialul jurnalistic pot duce la identificarea persoanei vizate. Așadar, chiar dacă instituția de presă nu a indicat denumirea localității unde s-a produs infracțiunea, difuzarea înregistrărilor conținând diverse imagini din localitate, precum și a localnicilor poate duce la identificarea acesteia. Mai mult, în materialul publicat este indicată subdiviziunea procuraturii care anchetează cazul (Procuratura Glodeni), fapt care ușurează identificarea uneia dintre cele 18 localități din respectivul raion.

În context, este de menționat că profesia exercitată de către persoana vizată ușurează semnificativ identificarea acesteia. Or, conform realităților din Republica Moldova, numărul preoților care își desfășoară activitatea este extrem de limitat. Și nu în ultimul rând, de menționat că redacția a publicat și câteva imagini cu persoana vizată. Chiar dacă fotografiile au fost prelucrate nesemnificativ, prin aplicarea unei benzi în regiunea ochilor, jurnaliștii au publicat totuși date cu caracter personal ale persoanei, care poate fi identificată indirect, prin referire la mai multe elemente specifice identității sale fizice și fiziologice. În concluzie, cumulul datelor furnizate în materialul jurnalistic poate duce la identificarea persoanei vizate. Tocmai din acest motiv, utilizarea sintagmei „preotul a violat un minor” încalcă prezumția de nevinovăție a persoanei vizate.